De ce să „Fi eco“?

De ce să fii eco? o mică listă cu motive.
De ce să fii eco? o mică listă cu motive.

De ce să „Fi eco“? Un răspuns scurt şi la obiect este: pentru că e absolut necesar. Dacă vrem să supravieţuim ca specie – atenţie nu ca individ, nu ca naţiune, ci ca specie – e absolut necesar să devenim „eco“.

Parafrazându-l pe Andre Malraux putem spune că viitorul omenirii va fi unul ecologic, sau nu va fi deloc.

Planeta se sufocă sub greutatea gunoaielor pe care le aruncăm cu nonşalanţă şi consumăm mai mult decât ne poate oferi această planetă.
Suntem mândri de civilizaţia noastră, suntem mândri că zburăm în cosmos şi că am pus piciorul pe lună, dar încă nu ne-am debarasat de mentalitatea înapoiată a semi-nomazilor care defrişau o pădure pentru a cultiva terenul respectiv până la epuizare, apoi se mutau în alt loc lăsând în urma lor prăpăd. Ne comportăm ca şi când am avea încă zece sau o sută de planete pe care am putea emigra după ce am devastat-o pe aceasta.

În fiecare an se calculează ziua în care am epuizat resursele – Earth Overshoot Day. Ce înseamnă aceasta? Ziua în care am epuizat resursele este o iniţiativă a Global Footprint Network şi reprezintă acea zi din an, în care omenirea a epuizat toate resursele produse de natură în acel an. Atenţie aceasta se referă strict la consumul de resurse nu şi la efectele poluării.

Anul acesta, 2014, ziua în care am epuizat resursele a fost în 19 august. Practic, din acea zi şi până la sfârşitul anului, putem spune că trăim din furat. Canalele mass media folosesc un termen mult mai bând spunând că trăim pe credit, împrumutând aceste resurse de la generaţiile viitoare. Dar un credit poţi, şi trebuie, să-l dai înapoi. Dacă acel credit a fost învestit inteligent, poate fi restituit chiar cu dobândă şi îţi mai rămâne şi ţie un surplus. Dar cum dăm noi înapoi urmaşilor noştri toate aceste resurse risipite? Măcar atât cât am luat de la ei, fără să mai vorbim de dobândă. Nu avem cum. Nu mai avem de unde. Le-am risipit, le-am ars, le-am aruncat la gunoi. De aceea trăim din furat. Îi furăm pe copii noştri şi pe copii copiilor noştri. Îi furăm, în loc să le lăsăm drept moştenire o lume mai bună decât am primit-o de la părinţii noştri.

Efectele acestei mentalităţi se văd la tot pasul: sărăcia, subnutriţia, lipsa tot mai accentuată a apei potabile, extinderea deşerturilor şi apariţia lor în zone unde mai înainte nu erau, eroziunea solului, scăderea productivităţii solurilor, scăderea valorii nutritive a produselor agricole, defrişările nesăbuite, alunecări de teren şi fenomenele meteorologice extreme, date de dispariţia pădurilor, dispariţia sau ameninţarea cu dispariţia, a multor specii de animale şi plante şi multe altele pe care le vedeţi de fapt la tot pasul.

În aceste condiţii intrarea planetei în colaps ecologic e iminentă.

Vestea bună e că TU poţi face ceva. Soluţia nu e pe planşele proiectanţilor şi nici în seifurile vreunei corporaţii sau vreunui guvern. Soluţia e în mâinile tale şi în buzunarul tău. Toate firmele, de la cea mai mică la cea mai mare, trăiesc pentru că tu şi eu le cumpărăm serviciile sau produsele; pentru că tu şi eu suntem angajaţii lor.

Nu guvernele consumă resursele planetei. Şi nici firmele, fie ele şi multinaţionale. Noi o facem.

Nu guvernele poluează planeta. Şi nici firmele, fie ele şi multinaţionale. Noi o facem.

Nu guvernele aruncă gunoaie peste tot. Şi nici firmele, fie ele şi multinaţionale. Noi o facem.

Da, noi o facem! În calitate de angajaţi şi de clienţi ai lor. Ei doar intermediază aceste lucruri pentru noi.

Ce ar fi un guvern sau o firmă fără angajaţi? Cel mult o hârtie şi un un număr de ordine la Registrul Comerţului.

Cum ar fi dacă tu ai fi proiectant şi i-ai spune şefului: „şefu, eu refuz să proiectez un iaz de decantare pentru cianuri“, sau „şefu, eu refuz să proiectez casa aceasta cu centrala termică în pivniţă, baia într-un colţ al casei şi bucătăria în alt colţ pentru că se produce o risipă inutilă de apă şi gaz“?

Cum ar fi dacă în loc să te duci până la piaţă cu maşina pentru un kilogram de roşii sau 5 ouă, să foloseşti bicicleta?

Cum ar fi dacă, în loc să-ţi iei ultimul tip de „plasmă“ şi ultimul tip de smartphone, ţi-ai pune pe casă instalaţii solare pentru apă caldă şi electricitate?

Şi exemplele ar putea continua la nesfârşit.

Dacă tu crezi cu tărie că tot răul de pe această planetă se datorează guvernelor şi corporaţiilor atunci acest site nu este pentru tine.

Dacă tu crezi că încă se mai poate face ceva, pentru a salva această unică planetă pe care o Fi eco - solaravem la dispoziţie, atunci te aşteptăm să ni te alături. Studiază paginile acestui site şi orice altă sursă de informaţii ecologice utile şi aplică tot ce poţi în viaţa ta de zi cu zi şi la servici. De asemenea dacă ai vreo informaţie utilă sau chiar un articol scris de tine, şi care crezi că merită publicat, scrie-ne şi dacă ne place îl vom publica pe site.

Ţi se pare că eşti prea neînsemnat pentru un ţel atât de mare? Cineva spunea foarte frumos: „nici o picătură de ploaie nu se simte vinovată pentru inundaţiile produse“. Şi totuşi!…

Haide să fim acele picături de ploaie care vor produce o „inundaţie“ benefică pe această planetă.

Aşa cum spunea Theodore Roosevelt „Fă ce poţi, cu ce ai, acolo unde eşti!“.

Nu trebuie să te îngrijorezi că vecinul tău sau ceilalţi membri ai familiei nu fac ca tine.

Până la urmă o altă persoană îţi va urma exemplu, apoi alta şi alta… până când „inundaţia“ se va produce.

Haideţi să facem ce putem, cu ce avem, acolo unde suntem.

Sau cum foarte frumos spunea Gandhi: „Fi tu schimbarea pe care o doreşti în lume“.

 

Sursa foto: wikimedia.org

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *