Fermierii pot primi bani pentru a proteja fluturi şi păsări sălbatice

De pe Agerpress aflăm că s-a publicat pe siteul APIA „Ghidul fermierului privind ecocondiţionalitatea – 2018“.

Sper că am scris corect… Repetaţi după mine: eco-condi-ţi… Huh…

Specialiştii APIA recomandă fermierilor studierea cu atenţie a acestui ghid de ecocondiţionalitate, dar după limbaj şi după cum e formulat cred că mai repede se adresează specialiştilor APIA, decât fermierilor. Nu mai puţin de 3 din cele 30 de pagini al ghidului sunt doar o înşiruire de acte normative pe baza căruia s-a constitui ghidul şi în plus se folosesc termeni pe care nu ştiu câţi fermieri îi înţeleg (apropo… tu şti ce sunt acelea „ecvidee“?).

De curios am aruncat o privire prin ghid şi iată ce am aflat:

Părţi negative

Încep cu părţile negative că sunt mai puţine (ceea ce e de bine):

  • Ghidul e pentru anul 2018 dar se referă la „plăţi directe agricultorilor în 2012“ şi la „Normele pe care trebuie să le respecte agricultorii în anul 2012 în cadrul ecocondiţionalităţii“.
    Oare cine trebuie să citească mai atent ghidul? Fermierii, sau specialiştii APIA? În toţi aceşti şase ani nu a văzut nimeni din APIA că trebuie corectat anul? Sau nu au aflat că suntem în 2018?
  • Există scheme de finanţare pentru tutun (PNDC4) şi pentru hamei (PNDC5).
    Cu alte cuvinte toţi plătitorii de impozite din ţara aceasta – fumători sau nu, consumatori de bere sau nu – sprijinim financiar producţia unor produse total nesănătoase. Oare de ce? Oare de ce acei bani nu se duc spre agricultura ecologică?

Părţi bune

Fermierii pot primi bani ca să protejeze pajişti importante pentru fluturi rari (Maculinea sp.) şi pentru terenuri importante pentru diverse păsări, cum ar fi gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis).

Chestia asta m-a făcut curios să văd şi eu ce e chiar aşa extraordinar cu fluturii aceştia.

Fluturele Maculinea

Fluture albastru (Maculinea_arion)
Sursa: wikimedia

În Europa sunt 4 fluturi albaştri din genul Maculinea, însă doar în România (Cluj şi Bucovina) sunt parcele unde pot fi întâlnite simultan toate cele 4 specii.

Se pare că fluturii aceştia sunt rari, aşa că la iniţiativa profesorului Rakosy Laszlo în 2010 a început o acţiune de protejare a acestor areale ale fluturelui albastru, iar 2012 a fost primul an în care norocoşii proprietari de teren au primit subvenţiile.

În primii patru ani de la aplicarea acestui program au fost 1200 de fermieri care au primit 3,4 milioane de Euro subvenţie pentru aceste terenuri. Şi se pare că e singurul loc din Europa unde funcţionează acest sistem, fermierul primind, pe lângă subvenţia normală, încă 263 Euro.ha/an.

Obligaţiile fermierului sunt minime pentru că practic nu prea mai poate cultiva aceste terenuri. El trebuie să nu folosească produse chimice de nici un fel, să cosească acel teren doar manual sau cu cositori de mici dimensiuni şi doar după 25 august, pentru a nu deranja înmulţirea acestor fluturi.

Gâsca cu gât roşu

Gâsca cu gât roşu (<i>Branta ruficollis</i>)
Sursa: wikimedia

Revenim acum la gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis).

Aceasta este printre cele mai mici specii de gâşte din lume şi este în pericol de dispariţie. Ea cuibăreşte în nordul Rusiei şi migrează pe o distanţă de 4000 de kilometri până în România, Ucraina şi Bulgaria pentru a ierna.

Fermierii care au astfel de „musafiri“ (zona Deltei Dunării) pot primi suplimentar, pe lângă subvenţia normală, încă 288 Euro/ha/an.

Obligaţiile lor sunt: să recolteze porumbul doar după 15 septembrie şi să lase 5% din suprafaţă nerecoltată, iar dacă nu cultivă porumb să pună cel puţin 100 kg de boabe de porumb, în cel puţin un punct de hrănire, pentru gâştele cu gât roşu.

Alte specii de păsări care pot mări veniturile fermierilor

De pe Agrointel aflăm că mai sunt şi alte păsări protejate pentru care fermierii pot primi subvenţii suplimentare, informaţie care din păcate nu se regăseşte în ghidul privind ecocondiţionalitatea.

Aceste păsări sunt:

Alte condiţii pentru ecocondiţionalitate

Mai sunt şi alte condiţii pe care un fermier trebuie să le respecte pentru ecocondiţionalitate şi care sunt de bun simţ:

  • Iarna, cel puţin 20% din suprafaţa arabilă a fermei trebuie să fie acoperită de culturi de toamnă sau să nu fie arată. Motivul este combaterea eroziunii solului protejându-l cu vegetaţie.
  • Se interzicea arderea resturilor vegetale şi miriştilor pe suprafaţa arabilă pentru a nu distruge materia organică din sol şi a nu polua atmosfera.
  • Se interzicea arderea vegetaţiei pe pajiştile permanente, din acelaşi motiv ca mai sus.
  • E interzis aratul în condiţii de umiditate excesivă (asta oricum e interzis, o ştie tot ţăranul, pentru că îţi rămâne tractorul înnămolit acolo până vine seceta).
  • Tăierea arborilor solitari sau a grupurilor de arbori aflaţi pe terenurile agricole este interzisă pentru menţinerea unei minime biodiversităţi.

Ce mi-ar fi plăcut să găsesc în ghidul pentru ecocondiţionalitate, dar nu am găsit

Fiind vorba de un ghid de ecocondiţionalitate, mi-ar fi plăcut să văd scris cu litere mari şi îngroşate: „UTILIZAREA ÎNGRĂŞĂMINTELOR CHIMICE ŞI A PESTICIDELOR ÎN AGRICULTURĂ ESTE TOTAL INTERZISĂ“, însă mai avem mult până să ajungem să înţelegem acest lucru.

Sper totuşi ca omenirea să se trezească cât mai repede şi să înţeleagă că nu avem cum să obţinem hrană sănătoasă de pe <a href=”https://www.fi-eco.ro/stiri-eco/13-august-2015-zi-cu-ghinion-pentru-omenire/”>o planetă pe care o otrăvim permanent</a>.

Până atunci vă urez succes la cât mai multe subvenţii eco.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *